Apiterapia sau terapia pe calea mierii şi a produselor de stup
Produsele albinei s-au inscris de la inceputul preistoriei in randul elementelor naturale folosite pentru completarea si ameliorarea hranei si apoi pentru combaterea si prevenirea durerii si a suferintelor omului.
Practica traditională a apiterapiei datează din vremurile imemoriale ale istoriei umane. Primele comunităti mai dense de oameni au apărut pe valea Indului, cam prin jurul anului 3000 I.H.
In cea mai veche carte din India, RIG-VEDA, scrisă intre anii 3000-2000 I.H., atat mierea cat si albinele sunt amintite de mai multe ori. Trecand la o altă antică civilizatie, la cea egipteană, incă din timpul primei dinastii, anul 3200 I.H., albina reprezenta simbolul regelui.
Civilizatiaelenă a evoluat si ea in spiritul credintei că mierea reprezintă un aliment, dar si un remediu de prim rang. Ea este mentionată in Iliada si Odiseea, de mai multe ori.
Apiterapia este terapia traditională care foloseste mierea, polenul, ceara, lăptisorul de matcă, propolisul, veninul albinelor si alte produse ce tin de complexa alchimie a stupului, in vederea mentinerii sănătătii corpului omenesc.
Astfel, mierea de salcam obisnuită este calmantă; cea de castan decongestionează ficatul si prostata, favorizand circulatia sanguină; mierea de măr este tonică si antidiareică; cea de tei este calmantă si sedativă; cea de păpădie este depurativă si usor laxativă; mierea de rapită este indicată in tratamentul local al ulcerelor varicoase; mierea de mure este tonică si antidiareică; cea de salcam galben japonez este antihemoragică, micsorand timpul de coagulare si reglează menstruatia, influentează de asemenea functiile digestive; mierea de cimbrisor este antiseptică, pectorală si afrodisiacă.
Un kilogram de miere este echivalent sub raport caloric cu 1,680 kg carne de vacă, cu 50 de ouă, cu 5,675 l lapte si cu aproximativ 40 de portocale. Mierea este un aliment delicios si foarte util sănătătii. Ea se poate consuma ca atare, sau ca adaos la ceai, lapte, alte băuturi, sub formă de tartine. Cu ajutorul mierii se pot prepara prăjituri perfect tolerabile, care, după opinia nutritionistilor, pot inlocui prăjiturile obisnuite, care sunt in general stimulatoare ale aciditătii.
Produse apicole
Dacă in trecut, milenii de-a randul, mierea a fost folosită ca atare in terapeutică, astăzi stau la dispozitie in afara acesteia si alte produse apicole. Acestea pot fi impărtite in două categorii:
1. Produse apicole naturale, directe:
• mierea
• ceara
• propolisul
• polenul
• lăptisorul de matcă
• veninul de albine
2. Produse apicole indirecte naturale sau produse derivate:
• hidromelul
• otetul de miere
• turtele si prăjiturile din miere
• cremele de ceară
• preparatele cosmetice pe bază de produse apicole
• diversele sortimente vitalizante alcătuite pe bază de produse apicole.
In domeniul sănătătii un rol deosebit il ocupă combinatiile de miere, polen si lăptisor de matcă, dozate corespunzător. Se folosesc pentru ocrotirea mamei si copilului, a sănătătii adultului, in convalescente, avitaminoze, diverse afectiuni ale tubului digestiv si a ficatului, in afectiuni ale căilor respiratorii, nevroze, astenii, senilitate.
Gama produselor apiterapice cu afectiuni medicamentoase si nutritive, fabricate la noi este foarte largă, cuprinzand drajeuri de lăptisor de matcă, comprimate de lăptisor de matcă sau granule de lăptisor de matcă cu miere si calciu, omogenizat in miere.
La noi in tară se fabrică si un larg sortiment de produse cosmetice si de ingrijire igienică cum ar fi: cremele de fată cu lăptisor de matcă, cu propolis, cu miere, lotiuni nutritive, demachiante, apă de gură si altele. In medicină se foloseste un spray cu propolis pentru tratarea afectiunilor dermatologice, a escarelor, rănilor care nu se mai inchid si care apar pe părtile dorsale ale bolnavilor care stau mult timp in pat.
Sursa: Terapii Naturiste